De ce preferă femeia să fie singură, în loc să aibă de-a face cu vreun bărbat? 

Poate pentru că a fost dezamăgită de prea multe ori. Și, în acest caz, greșeala îi aparține pe jumătate – cum să alegi din rău în mai rău? Cealaltă jumătate de greșeală, cred eu, aparține mamelor de băieți care nu le-au explicat că un suflet nu se calcă în picioare, indeferent de ce situații s-ar ivi. Desigur, dacă ai argumente pertinente, le aștept într-un comentariu.

Poate că preferă să fie singură o bună perioadă, tocmai pentru a-l alege pe cel potrivit. Dar dacă nu încerci de câteva ori, cum îți vei da seama că el este cel potrivit? Ești tentată, draga mea, să te întrebi asta. Eu nu știu cum îți vei da seama folosindu-ți creierul, dar m-am convins că inima cunoaște aceste dedesubturi.

Poate că preferă să fie singură, pentru a fi liberă, pentru a nu avea responsabilități, pentru a nu dezamăgi, pentru a se maturiza înainte de a promite viața ei întreaga unui bărbat. Poate că vrea să descopere și să se descopere și cum altfel ar putea să o facă? Nu știu dacă este libertinaj sau dorință de evoluție, de cunoaștere acest proces de experimentare. Și nici nu sunt în măsură să trag o concluzie legată de zburatul din floare în floare.

Poate că femeia preferă să fie singură pentru că îi este teamă să iubească, îi este teamă să nu se piardă pe ea, dorindu-l pe el prea mult. Poate că-i este teamă că el nu are aceleași intenții ca ea. Dar, vezi tu, draga mea, nici teama asta nu este sănătoasă, pentru că riști să mori doar cu pisica în apartament. Nu crezi că merită să riști mai mult pentru o fericire de-o viață? Gândește-te la asta și ia decizia potrivită pentru tine.

Poate că, pur și simplu, nu are timp de relații, fiind prea concetrată să își asigure viitorul. Nu spun că este bine, dar nici rău nu poate fi. Uneori, îți asiguri mai întâi viitorul, apoi găsești pe cineva cu care să-l împarți. Am zis împarți, nu să i-l susții și pe al lui.

Sunt doar câteva presupuneri, bazate pe ceea ce am văzut de-a lungul timpului în jurul meu.